Ce este și ce nu este animalul tău de companie

L-ai văzut, te-ai îndrăgostit, l-ai luat acasă și probabil în timp ce citești acest text se alintă la tine în poală sau încearcă să-și fugărească propria coadă. Fie că l-ai cumpărat de la vreun petshop, că l-ai primit cadou ori că l-ai salvat din tomberoane, e sufletul tău pereche cu blană și nimic nu poate să schimbe asta vreodată. Foarte drăguț.

Observ însă din ce în ce mai des cum astfel de povești de dragoste între om și patrupedul din dotare degenerează în situații care pornesc de la hilar și sfârșesc în patologic. O fi din pricina supraestimării importanței unui pet – pentru că, să fim serioși, pisici există de când lumea și niciodată n-au fost ridicate la rang de simbol al unei generații întregi; o fi din cauza singurătății cu care vine la pachet tot mirajul ăsta al tânărului adult, puternic și independent, care moare în corporație 12 ore pe zi și în rest socializează pe Instagram. Habar n-am. Ideea e că am impresia că toată treaba asta cu animalele de companie e înțeleasă din ce în ce mai greșit. Să vă explic de ce.

Animalul tău de companie e fix ce-i zice numele: o chestie drăgălașă din alta specie, despre care ești sigur că nu te omoară în somn și care îți ține…companie. Stă cu tine să te uiți la filme, te însoțește la plimbare sau îți face masaj cu lăbuțele. Pare că te și place, dar n-ai de unde să știi mie-n sută, că deh, tu îi dai de mâncare deci e posibil să fie ori foarte recunoscător, ori foarte parșiv. Tu îl placi că e drăguț, are privirea și năsucul umede și e o sursă de afecțiune în plus. În rest, e o vietate cu care comunici doar prin frecat unul de altul. Cam aia e.

Dacă înțelegi lucrurile astea, ești un om sănătos.

Dacă nu, e posibil să crezi că animalul tău de companie e unul dintre următoarele lucruri, și nu e:

1. Un maimuțoi de pluș

Un animal, chiar dacă nu la fel de evoluat precum un om, are propriul set de stări, nevoi și emoții. La fel ca tine, stă unde are coada lui chef, mănâncă ce și cât vrea el și doarme când îi e somn. Dacă ai impresia că ți-ai luat cățeluș ca să facă numai ce vrei tu, când vrei tu, pe lângă o dezamăgire cruntă și un animal stresat, e posibil să ai și niște probleme emoționale grave.

Nu îl mai stresa când e evident că i se închid ochii de somn, ca dup-aia tot tu să urli că te zgârie sau te mușcă. Nu îi mai vârî pe gât aceleași boabe de care e evident că nu se atinge pentru că nu-i plac, ca apoi să te superi că „frații tăi mănâncă ce apucă de pe străzi, nu fac mofturi ca tine”. Dacă nu îți permiți un animal sau nu ești sigur că înțelegi cum trebuie să te porți cu el, nu îți lua unul! E atât de simplu.

2. Copilul pe care nu l-ai avut niciodată

Just, un animal poate să fie uneori ca un copil. În sensul că presupune responsabilitate, grijă, atenție și afecțiune. Dacă l-ai luat, trebuie (sau ar fi ideal) să vezi să aibă haleală, curățenie, căldură, pufoșeală și să nu dea semne că e bolnav. Asta însă nu înseamnă că e cazul să te apuci să-i tricotezi botoșei și băscuțe și să te aștepți să împlinească șapte anișori ca să-l dai la școală. Nu că i-ai face vreun rău, dar nu mai bine investești tu timpul ăsta în rezolvatul problemelor pe care le ai cu tine? Că sigur ai, dacă te porți cu o ființă din altă specie de parcă ai fi plodit-o tu. Zic și eu…

3. Înlocuitor de iubit sau de prieteni umani

Poate ești o persoană mai dificilă. Poate ți-e mai greu să te apropii de alți oameni. Poate ai suferit prea multe dezamăgiri. În orice caz, să adopți un blănos doar ca să-ți acoperi gaura din suflet e greșit. Oricât de expresiv și empatic ai avea tu impresia că e și oricât de tare ți s-ar părea că te înțelege și te ascultă, adevărul crunt e că bietul de el e doar atât: un animal. O fi simțind că ai avut o zi proastă. O fi înțelegând la nivelul lui de necuvântător prin ce drame treci. Dar nu puteți relaționa la fel cum ai putea-o face cu un seamăn de-al tău, pentru Dumnezeu!

Așa că las-o mai ușor cu transferul emoțional, dă-ți două palme, du-te la un psiholog și poate începi ușor ușor să îți dai seama că nu ai cum să iubești atât de incomensurabil de mult o vietate care se cacă la litieră și scurmă în pământ ca să-și îngroape mâncarea.

4. Un obiect de mobilier

De fiecare dată când plec de acasă pentru mai mult de două zile, am grijă să treacă cineva pe la pisici să vadă dacă au nevoie de ceva. De câteva ori, când nu aveam niciun prieten disponibil, am luat în considerare varianta petsitterului sau chiar a hotelului de animale. Și de fiecare dată mi-au zis cel puțin două persoane: „hai, domne, că pisicile se descurcă și singure”, „păi motanul colegă-mii a stat singur și două săptămâni, i-a lăsat ea mai multă mâncare și a fost ok”. Mă îndoiesc sincer că a fost ok și colegă-ta e o idioată. Mâncarea aia se usucă dacă e lăsată mult timp în afara ambalajului. Apa se evaporă sau poate să și-o verse din joacă. În plus, dacă e obișnuit să aibă zilnic un om prin preajmă, e posibil ca animalul să se sperie, să devină apatic sau distructiv. Și asta pentru că n-ai tu de-o bere să-i dai cuiva să stea cu el? Serios?

5. Modelul peților de pretutindeni, adorabiliciunea infinită și monumentul drăgălășeniei absolute

Știi ce tare te seacă oamenii ăia care au poză de profil cu Iubi, poză de copertă cu Iubi, în fiecare zi pun câte un citat emoționant cu privire la Iubi și absolut toată ființa lor pare c-a fost înghițită de acest hibrid între ceva ce seamănă a ei plus Iubi? Eh, la fel e și când dă omul scroll în newsfeed și găsește numai poze cu animalul tău dormind, mâncând sau îngropându-și rahatul, cu o expresie „amuzantă” pe față. Da, știu, e simpatic. 99% dintre animale sunt simpatice, că d-aia trecem cu vederea munții de blană pe care ni-i depun de pe plămâni până-n suflet. Deci mai slăbește-ne.

Serios acum, ce ființă anostă trebuie să fii ca întreaga ta existență să fie guvernată de „iaaaa uiiite, ce frumos sfooorăăăieeee Pufiiii!”?

Da, foarte frumos.

La fel ca toți câinii.

***************************************************************************************************

Hai să ne cunoaștem!

Pe 16 și 17 decembrie organizez un atelier de gândire creativă la TeenMedia Academy – găsești detalii aici!

Sursa foto

Comments

comments

0 comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *