Ziua în care ești complet degeaba

useless

În care zaci în pat, cu un serial pe fundal, la care n-ai chef să te uiți, mori de cald, dar n-ai chef să montezi ventilatorul. În care scrollezi pe facebook și nu vezi nimic, de fapt. În care până și pisica se plictisește să tragă de tine și se duce să doarmă în cutia ei, gândindu-se că…ești degeaba.

În care suni la coafor și nu-ți răspunde nimeni. Fuck it, o să-mi fac programare altă dată, merge și-așa, nu mai pot să fac efortul de a mai încerca. Merge să ies până la colț cu părul vraiște. Dacă ies. Măcar să-mi iau țigări… Nah, ce atâta fumat, trebuie să scot țigara din pachet, să iau bricheta, să o aprind, să trag din ea… Ca să nu mai vorbim de scrum… E, pur și simplu, prea greu!

Sunt degeaba.

Asta e ziua în care nimic nu se mișcă în ritm normal. Doar la tine. Restul lumii pare ok, oamenii merg la muncă, pleacă în vacanțe, își cumpără aer condiționat și își fac planuri de căsătorie. Tu zaci. Gâtul îți înțepenește pe pernă, stai într-o rână ca să te uiti la serialul la care nu te uiți. Complet degeaba.

Astăzi ai fi putut să stai doar în niște brațe care, din nefericire, sunt la mama dracu. În alt oraș sau, poate, în altă țară. La capătul lumii, în general, sau la capătul lumii tale, în particular. Brațele pe care le voiai tu fac alte chestii acum, gesticulează spre alți oameni, ating alte cearceafuri, ridică alte pahare. Nasol moment. Și n-ai ce face. Că ești de-gea-…

Ieși la o cafea. În cealaltă parte a orașului. Te îmbraci prea subțire, așa că tremuri până în Crângași. Nu te-ai mai întors să te schimbi. De ce? Degeaba… La întoarcere, taximetristul ascultă muzică populară. N-ai chef să-i spui să o schimbe și nici energie să-ți ridici căștile din poală și să ți le pui pe urechi. Străbați din nou orașul, de data asta pe muzică de căcat, pe care ai putea s-o oprești sau s-o înlocuiești, dacă ai putea să scoți un cuvânt sau să faci un gest. Dar ce rost ar avea? Ar fi degeaba…

Ajungi acasă și stai. Te așezi în fotoliu, măcar să schimbi dracului locul. N-ajută la absolut nimic. Pisica se așează strategic cu spatele la tine. Și ea e degeaba. Te gândești că o fi Chirilă un bou, dar măcar pe aia cu „Nu am chef azi” a nimerit-o cât de cât. Totuși, nu suficient. Te gândești că, dacă ai avea un strop de talent, ai rescrie piesa și ai transforma-o în „Nu exist azi”. Dar n-ai. Așa că tot ce poți să faci e să scrii un articol despre asta. Felicitări, ai avut zece minute de productivitate! A ajutat la ceva?

Nu. A fost complet…degeaba.

Sursa foto

Comments

comments

0 comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *